Analistul militar Hari Bucur-Marcu, avertisment dur pentru România. „Rusia nu trebuie să atace țara ca să își atingă obiectivele de aici”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, analistul militar Hari Bucur-Marcu a avertizat că Rusia nu trebuie neapărat să ne atace militar ca să își atinga obiectivele. Analistul militar a dat ca exemple momente istorice în care presiunea și amenințarea au fost suficiente pentru ca România să facă anumite concesii, fără un conflict direct. Hari Bucur-Marcu a făcut referire la 1940 și la criza rachetelor din Cuba, unde a sugerat că Rusia ar putea urmări și astăzi obiective politice sau strategice în România. Urmărește emisiunea live aici.

„Ce obiective ar avea Rusia să ne provoace așa ceva? Deci Rusia are obiective față de România, dar are nevoie de astfel de mijloace pentru a-și atinge obiectivele. Istoric vorbind, gândiți-vă la momentul 1940, cu ultimatumul din august, în care, în 48 de ore, toți și-au luat bagajele și armele și au plecat din Basarabia, fără să tragă un glonț rusul. Așa a fost și altădată, iar în 1962, cu criza rachetelor din Cuba, sovieticii au aflat că România, informal, le ceruse americanilor să nu pună ținte românești pe lista de lovire cu lovituri nucleare, deoarece noi nu avem lovituri sovietice pe teritoriu, obiective sovietice pe teritoriu sau forțe și, ca urmare, să nu fim loviți”, a susținut analistul militar Hari Bucur-Marcu la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.

RĂZBOI Trump pune noi condiții pentru pace și cere despăgubiri pentru toate victimele conflictelor și protestelor cauzate de Iran din ultimii 50 de ani

22:05

EXCLUSIV Hari Bucur-Marcu dezvăluie că tăcerea statului în situațiile de criză este intenționată, pentru a putea lua decizii fără să ne spună

21:58

Analistul militar Hari Bucur-Marcu spune că Rusia ar urmări doar influență politică în România

Analistul militar a explicat că, după deschiderea bazei de la Deveselu, Vladimir Putin și reprezentanții ruși de la Ministerul de Externe au transmis că România și-ar fi atras eventualele lovituri rusești prin faptul că a permis prezența americană pe teritoriul său. Potrivit lui Hari Bucur-Marcu, acesta este tipul de amenințare cu care se confruntă România.

El a mai precizat că, potrivit unor rapoarte făcute publice la finalul lunii noiembrie 2024, Rusia și-ar fi dorit să obțină o influență de aproximativ 30% în Parlamentul României, prin susținerea unor politicieni favorabili Moscovei. Analistul consideră că acesta ar fi nivelul de ambiție al Rusiei în România și că nu ar urmări obiective mai mari.

„Când s-a deschis Deveselu la noi, Putin și doamna de la Externe asta ziceau: «Dacă aveți Deveselu, să știți că noi vă lovim. Înseamnă că v-ați atras loviturile noastre pentru că i-ați lăsat pe americani să vină pe teritoriu», exact limbajul pe care-l foloseau în ’62. Deci, asta e tipul de amenințare pe care îl avem. Inclusiv rapoartele distribuite public la finalul lui noiembrie 2024, acolo se vorbea de un nivel de ambiție de doar 30% al Rusiei față de România, prin care să aibă 30% din Parlament, de la 1 decembrie, favorabil Rusiei. Asta e nivelul de ambiție. Nu cred că e mai mult de atât”, a adăugat analistul militar Hari Bucur-Marcu la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.

Rusia a acuzat România că folosește portul Giurgiulești pentru a acorda sprijin militar Ucrainei

Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe, a criticat achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de către România. Oficialul rus susține că portul, prin care se realizează o mare parte din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, ar putea fi folosit în sprijinul Ucrainei.

Pilipson a afirmat că România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic Ucrainei și a pus sub semnul întrebării scopul utilizării portului Giurgiulești în perioada următoare. Potrivit acestuia, portul ar fi devenit deja un nod de tranzit pentru transportul către Ucraina al unor mărfuri, inclusiv al celor destinate forțelor armate ucrainene.

Oficialul rus a criticat, de asemenea, politica de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei. Acesta a susținut că aceste măsuri afectează chiar statele care le-au impus. Pilipson a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia sancțiunile unilaterale ale UE sunt nelegitime și nu pot schimba politica externă a Rusiei.